Ce ati dori sa imi transmiteti?

vineri, 27 decembrie 2013

Un înger a plecat dintre noi...

Dragă tataie,

Au rămas atâtea cuvinte nerostite între noi... Acum însă este prea târziu și amintirile prețioase sunt singurele care mi-au rămas. Îmi doresc tare mult să te revăd stând mândru în fața porții, zâmbindu-mi în timp ce mă îndrept spre tine și te sărut pe ambii obraji, așa cum obișnuiam să fac de fiecare dată, de mic copil. Erai propriul meu Moromote, cel care așteapta să se întoarcă nepoții și copiii de la oraș, un om inteligent, puternic și frumos. Nu o să te uit niciodată, nu o să uit cum mă întrebai despre școală și despre lucrurile pe care le-am făcut de când te-am văzut ultima oară, cum intram apoi în casă și ne puneai la masă - un adevărat ritual. Nu conta dacă am mâncat deja și că eram sătulă, era plăcerea ta să ne ai alături, în jurul mesei, de aceea nu te-am refuzat niciodată. Bucatele pregătite cu atâta dragoste mi se păreau cele mai bune și abia așteptam să le gust. De astăzi însă întâlnirile noastre iau sfârșit, la fel și mesele minunate împreună.  
Anul acesta a fost diferit din multe puncte de vedere, dar cel mai mult regret că nu am apucat să te vizitez mai des. Au fost examenele de vină, programul prea încărcat al facultății sau pur și simplu eu, și acum mă doare sufletul că nu am mai vorbit de mult. Nici măcar când mama mi-a spus că te simți rău, că ești răcit, nu am pornit spre tine. Cu toate că ar fi fost prea târziu, pentru că nu a fost o simplă răceală, este cea mai mare greșeală a mea cu care va trebui să trăiesc. Nu mi-am imaginat nicio secundă că nu o să te faci bine, credeam că o să treci și peste asta, că o să fii puternic așa cum te-am știut dintotdeauna, dar când părinții mei au plecat și am rămas acasă, am înțeles ce m-a reținut. Inconștient, mi-a fost teamă că urma să te pierd, că în ciuda cunoștințelor mele medicale nu voi putea face nimic să schimb inevitabilul, așa că m-am ascuns ca o lașă, sperând să traversez marea fără să mă ud, dar m-am înecat... pe uscat. Și te-am pierdut, dragul meu tataie. Te-am pierdut. 
Îmi amintesc cu drag cum îmi povesteai de verile petrecute la fân în copilărie, când plină de energie și curiozitate străbăteam dealurile și văile în căutare de gâze cu care să îmi ocup timpul când voi ceilalți munceați. Pe atunci eram prea mică să ajut, dar la insistențele mele mi-ai făurit o furcă pe măsura mea. Nu ți-am spus niciodată ce a însemnat pentru mine, cât de încântată am fost de micul meu dar și cât am fost mândră că te ajut și eu, așa după forțele mele. Când te conduceam astăzi pe ultimul drum am realizat cât înseamnă pentru mine plecarea ta și golul pe care îl simt când mă gândesc la tine, faptul ca nu voi avea la cine să vin în vacanțele de vară, în acea căsuță plină de magie, cine să îmi povestească cu zâmbetul pe buze de pățaniile din copilărie, cine să aibă mereu o îmbrățișare caldă pentru mine și în special pentru mama, cine să fie darnic cu toată lumea... Nu vei fi prezent la nunta mea, nu îl vei cunoaște niciodată pe cel care îmi va fi alături în momentele grele ale vieții și nici nu îmi vei săruta copiii așa cum ai făcut cu mine. O să povestesc însă tuturor de un bunic model, un bunic ce și-a iubit copiii și nepoții, un om simplu și bun care a avut grijă de familia lui cum a putut mai bine. Îți mulțumesc pentru sfaturile și cuvintele frumoase pe care le-ai avut pentru mine, pentru clipele petrecute alături de tine, pentru dragostea ta și sper că te afli acum într-un loc mai bun, de unde vei avea în continuare grijă de noi, cei care am rămas în urmă, care te iubim și ne gândim la tine.

Cu multă dragoste și dor, 
nepoata ta Diana

joi, 19 decembrie 2013

Review "The Journal of Vincent du Maurier" by K. P. Ambroziak (The Fifth Empire Trilogy #1)


Synopsis (Goodreads)
In 1216 BCE, Vincent du Maurier was promised an eternal life. Today, in 2052 AD, he faces extinction as the outbreak of the living dead threatens his sustenance. When he finds one of the last human survivors, a pregnant girl, he decides to save her. For both the human and vampiric races, he must keep zombies from eating her flesh and vampires from draining her blood. Hoping to outlive the pandemic, he chronicles his attempt to salvage humanity … and himself.

The Journal of Vincent du Maurier is the first book in The Fifth Empire trilogy.


My Review: 
Here I come with another vampire story, but a very different one from what we got used to. As you can deduce from the title, Vincent du Maurier is our main character, a very old vampire who plans to save the world supported by his friends: Byron, Maxine, Veronica, Elizabeth and Stephen, realizing they are also affected by their disease, after they saw how animated corpses turned all humans into zombies. 

By chance, our group of vampires find a few people and between them is a pregnant girl, Evelyn, who becomes the key of their mission. Nothing will stop them, not even sacrificing each other, to see her give birth. That baby is their hope of a different future, a new start. After his soul mate's death Byron, Vincent is struggling to respect his last wish to save the girl and, in the process, the human kind and all the vampires out there who managed to survive. But will he succeed? Is he strong enough to resist his urge to drain her blood?
The story is written as a diary, so Vincent is our eyes, ears and brain in the experience, we follow him step by step in this war of survival and we share his pain and doubts. The loss of Byron is a difficult test and in order to keep his sanity he needs to control his emotions, to change his character and to learn to forgive, things he has never done before in his long existence. He is about to turn into a true hero.

The relationship between Vincent and Evelyn was very interesting to watch. Despite her harsh past, the girl is strong and determined not to disappoint them, therefore she would do anything to keep her friends safe. Her courage combined with her innocence will take Vincent by surprise and will make him endear and see her more than a blood vessel. Evelyn soon became my favorite character, being impossible not to like her. 

More and more lives are lost and danger is lurking around every corner, making them an easier target. Along with the solution to destroy the walking dead appears Helgado, the man who will steal Evie's heart and will bring more problems to Vincent. Will she have to choose between them?   
The author has done a great job writing this novel. The descriptions made it very easy for me to visualize the universe and the apocalyptic war. There were parts when I was a bit scared, but it wasn't taken to extreme and I was able to like it. Another thing that I enjoyed were the characters who throughout the book have developed and matured into great role models and from each one of them we can learn something valuable.     

I'm very interested in reading the entire series and to find out more about the journey of Vincent du Maurier. If you have a weakness for vampires and even if you don't, this is the book for you. You'll be surprised by the intricacy of this story and the story itself. 
  

Note: I received an e-book from the author for an honest review.

5 out of 5 butterflies

About the author:
I am a reader and a writer. I have spent the last decade studying literature and the art of prose. I am a scholar of the English language, am fluent in French, and have a reading knowledge of Latin. I hold a M.A. and M.Phil. in Comparative Literature from the Graduate Center at the City University of New York.

I am currently writing a doctoral dissertation on repentance and redemption in early modern secular works, specifically Christopher Marlowe’s "Doctor Faustus," Shakespeare’s "Hamlet," and John Milton’s "Samson Agonistes."

I enjoy reading current releases, especially ebooks by lesser-known authors, and write reviews for the ones I love on my blog, Fields of Twisting Phlox. I also write fiction and have recently published my second novel in "The Fifth Empire" trilogy.

Some of my artistic inspirations include John Milton, Edgar Allan Poe, Ernest Hemingway, Antonio Canova, Vincent van Gogh, F. W. Murnau's "Faust" and Fritz Lang's "Metropolis.

vineri, 13 decembrie 2013

Stilul de scris care ți se potrivește (1)


Sunt sigură că ai încercat să scrii de toate până acum, iar prezentarea la persoana I singular ți se pare cea mai la îndemână. Într-adevăr, aceasta este perioada de timp - între preadolescență și adolescență, și chiar postadolescență - în care suntem tentați să valorizăm lucrurile și activitățile la care luăm parte prin raportare la persoana noastră. Nu este nimic greșit în asta, dar putem cu ușurință să pierdem esențialul și detaliile importante. 

Este simplu să descrii totul prin prisma ochilor tăi și a prezenței tale și apartenenței unui loc anume, dar nu devine obositor să faci asta de fiecare dată? Câte persoane sunt ATÂT de atente la ceea ce le înconjoară în fiecare secundă a vieții lor? Mulți nici nu realizează îmbrăcămintea celui din fața lui decât mult mai târziu sau după ce întâlnirea a avut loc. Aici intervine persoana a III - a, cea care ușurează munca celor ca noi. Știe să facă de toate. Descrie foarte ușor și mereu, surprinde personajele în orice loc și moment al zilei, nu doarme niciodată și nu este părtinitor. Un singur lucru nu poate face: nu poate citi gândurile personajelor, dar tocmai de asta există temperamentul și caracterul lor care îi dă de gol. 



Eu am început cu povestirea la persoana I și încă o mai folosesc, dar de curând m-am îndrăgostit de persoana a III - a, de libertatea pe care mi-o oferă. Pot surprinde orice eveniment important al personajelor mele și las cititorilor posibilitatea de a fi cei care evaluează și interpretează temperamentul și caracterul acestora. De asemenea, pot integra paragrafe întregi de descriere, care să zugrăvească universul creat de mine. 
Mai există și nararea la persoana a II - a, însă mi se pare dificil de jonglat cu ea și nu mă atrage momentan. Poate într-un viitor apropiat... 

Care este alegerea ta? 

joi, 12 decembrie 2013

Atenție, se cântă! Lea Michele - Cannonball



I love Lea's voice and this new song. Enjoy!

miercuri, 11 decembrie 2013

SuperBlog 2013 - plin de poveste, împliniri, învățături și prieteni noi

Emoții, frustrări, suspans, dar și multă, multă veselie! Acestea sunt cuvintele care descriu cel mai bine competiția SuperBlog 2013, la care am fost încântată să particip. A fost cea mai bună decizie luată, deoarece am învățat lucruri noi despre mine ca persoană și ca blogger, mi-am descoperit limitele (și le-am depășit mai apoi) și am intrat în contact cu oameni frumoși și talentați care mi-au ajuns la suflet. 

Iată că au trecut cele două luni minunate, timp în care am scris articol după articol, 28 la număr, căutând inspirația în fiecare cotlon al minții mele, de cele mai multe ori cu două-trei ore înainte de termen. De câteva ori am și depășit acest termen spre nemulțumirea mea, cu doar câteva minute, dar regulile sunt reguli pentru toată lumea. Au fost momente în care m-am gândit să renunț, momente în care oboseala și-a pus amprenta asupra mea și orele de somn se împuținau, dar de fiecare dată ideile apărute pe ultima sută de metri, când mă așteptam mai puțin, m-au salvat și m-au motivat să scriu în continuare.

Încercările nu s-au oprit aici. Am realizat curând că există șanse slabe să ajung la Straja, la Vila Alpin unde s-a organizat Gala, dar cu ajutorul Claudiei, zâna noastră magică care mi-a oferit soluția salvatoare când m-a părăsit ultimul firicel de speranță, visul meu a devenit realitate.     

O să trec peste orele nesfârșite petrecute în trenul din Brașov spre București și o să ajung la dimineața de 7 decembrie, ziua în care a avut loc Gala SuperBlog 2013. Cu noaptea-n cap, am luat metroul eu, prietenul meu și verișorul meu Bogdan spre Horoscop, unde i-am întâlnit pentru început pe Laurențiu și Dana Lalici, câștigătoarea noastră, cu care am mers în mașina SUV 4 de la Toyota spre Straja și ne-am mândrit că ”avem cu ce”.  Sunt amândoi extraordinari și i-am îndrăgit de la primul contact, i-am simțit ca pe niște vechi prieteni, bucuroși să ne revedem și să călătorim împreună pentru ore bune. Sper să păstrăm legătura pe viitor. Printre cei prezenți se afla și Vlad, unul dintre vitejii șoferi ai evenimentului.  

La o porție delicioasă de mici la Dedulești (spre rușinea mea, pentru prima dată) i-am cunoscut cum se cuvine și pe Valy, domnul Christian, Emil, Iulia și Mădălina de la Vacanțe Speciale, Dan și soția lui Pati, Silvia, Andreea și Teodor, iar mai târziu ne-am fotografiat la Coloana Infinitului a lui Brâncuși (vezi dovada). Mai târziu, la Târgu-Jiu ni s-au alăturat domnișoara profesoară Minerva Lăcătușu și simpatica ei elevă, Daniela.      

Drumul a fost lung, dar cu toate acestea nu m-am plictisit nicio secundă, într-o companie foarte plăcută și peisaje frumoase cu zăpadă, mai multă, mai puțină sau aproape deloc. Pe la ora 15 am ajuns la destinație, cu întârziere, iar acolo am fost întâmpinați de o foarte drăguță și ospitalieră Claudia, pe care am recunoscut-o imediat după zâmbetul ei plăcut și molipsitor. Ea a fost cea care mi-a dezghețat neuronii prin prezența ei și cuvintele calde și m-a făcut să-mi revin când m-am blocat la vederea atâtor chipuri noi. 
 Prima privire ațintită asupra Vilei Alpin din Straja

Chiar dacă mi-a fost teamă de momentul în care o să fiu strigată pentru a primi diploma de finalist (prietenul meu, Laur și Dana știu cel mai bine), cred că am trecut testul. M-am gândit la Raluca Cincu și la ”criticile” ei constructive, când am greșit în exprimare, de emoții, cu speranța că nu voi fi taxată prea tare. 

După prezentarea tuturor celor sosiți la Gala a urmat o petrecere pe cinste, unde am dansat, mâncat și discutat pe cât posibil cu fiecare pentru a ne cunoaște mai bine. Nu uit nici de Daniel Botea care ne-a arătat talentul lui la dans și norocul la brânză, haiosul Geordan și capra lui, Andrei, Traian Uries și căutarea lui de crăciunițe sau Raluca. Sper că v-ați simțit la fel de bine ca mine. Mă bucur enorm că v-am întâlnit, dragi SuperBloggeri și vă mulțumesc că m-ați primit atât de călduros printre voi, un boboc la prima participare SuperBlog!
Alături de verișorul meu Bogdan 
 Fetele de la Vacanțe speciale
 Eu și domnișoara profesoară Minerva
 Eu și Laurențiu la cruce
 Prietenul meu, Claudia Pătrașcu și eu

joi, 5 decembrie 2013

Review & Giveaway "Order Restored" by Ioana Visan - The Impaler Legacy #3


Title: Order Restored (The Impaler Legacy #3)

Author: Ioana Visan

Format: ebook

Release date: December, 2013

Age group: Adult

Genre: Fantasy, Paranormal

Read HERE The Impaler's Revenge (#1)
           HERE Sweet Surrender (#1.5)
           HERE A Victory that Counts (#2)
           HERE Casualties of War (#2.5)

Synopsis (Goodreads):
Despite their five centuries at war, the pandurs and the vampires work well together when they ally against a common enemy. Led by Little Council member Liana Cantacuzino and a thousand-year-old vampire Maximilien Hess, they descend on South Island, New Zealand, to search for the new breeds’ base.

With Dr. Jesse Carver kidnapped by the new breeds and Liana’s feelings for him muted thanks to Hess’ compulsion, Liana is forced to act like Jesse means nothing to her while she is dying inside. Asked by the new breeds’ leaders to betray her cause and losing the support of her people one by one, she needs to destroy the new breed-making facility before her entire world falls apart and everyone has to run for their lives.

The third novella in The Impaler Legacy series, a vampire saga like no other.


My Review:
After the loss of Dr. Carver, Liana's and Max's forces are more eager to find the new breeds' camp, near Mount Cook, where Max thinks they were hiding. In a slipping accident Liana falls into a cave inside the mountain and after she realizes that help will come later, she starts exploring the surroundings. To her surprise, she finds the vampires' hiding place and their human source of blood. The image is terrible and she realizes that the situation is worse that she believed. 

She doesn't stop from her path and soon she encounters Jesse in a very bad condition, almost drained of blood. He seems glad to see her, but he is not blind to her change of heart that comes from Max's compulsion. Even if she still worries about his safety and she remembers every moment they have spent together, she cannot express those feelings. At her will, Spânu appears to feed on Jesse again and takes Liana to his masters. 

Sonya Ramirez and Rudrich are already waiting for her, but Liana is not intimidated by their threats and after the "dispute" they reach an agreement: to save everyone she has to bring Max to them. Liana asks Spânu to take her out of the cave and in order to save Jesse she requests him a last favor. When she gets back to her group she has to keep some things to herself to fulfill her part of the bargain. But is she capable of betrayal to win the war, considering her lack of feelings? Will she succeed on saving Jesse and Spânu?
           
The novella starts after the events from "Casualties of War" with a different Liana Cantacuzino than we got used to. She has suffered a necessary change induced by the powerful vampire Max and I didn't know what to expect from her most of the time. It was very difficult, but convenient to guess her next move and I was afraid she might forget her true self in the process. 

In this last part of the series everything happens at full speed and the characters' choices take me by surprise. More and more problems magically appear and they have to be careful not to make mistakes to cost their life. Like in every battle, there are collateral damages and it made me very angry and sad, since I really liked them. Also, the idea of getting Max killed was unbearable and I hoped now to see it happen.      

Fighting for the better good alongside the vampire has made Liana to respect and understand them more, but there are times when her education comes back and reminds her of her duty and values. When she struggles and she is convinced she must kill all the vampires without exception, Max shows her that there are other ways to see the world (see Quote), that not everything is what it seems. In the end, working as a team is all it takes to save the day.

As a conclusion, I really enjoyed Ioana Visan's fantasy series, an original story about vampires, with attractive characters and thrilling action. I was hooked from the first pages, due to the author's writing style and the way she created this unique universe that appears so real for the readers.       

I recommend the Impaler Legacy series to all of you who want to enjoy an amazing and different story about vampires. Don't miss it!        


Quote:
   "I chose the most human friendly vampires with combat skills I could find, knowing it was the only way I could get out two forces to cooperate," he said. "But no matter how well they behave, you still barely tolerate them. And the irony is they actually like you."
   "You mean fear me."  
   He put on a thin smile.
   "That too, but they also look up to you. They admire the ferocity with which you defend your people. They never had that. Being a vampire is a solitary business."
   "Are you trying to make me feel sorry for them?"
   "I'm trying to make you understand we're not always the bad guys," he said calmly, though his eyes peered into mine with burning intensity.

Note: I received a copy in exchange for an honest review.


5 out of 5 butterflies

About Ioana Visan:
Award-winning writer Ioana Visan has always dreamed about reaching the stars, but since she can't, she writes about it.

Her stories have been published in on-line magazines like Argos, Nautilus, Gazeta SF, SRSFF, Revista de Suspans, Suspans, SFera Online, EgoPhobia, Every Day Fiction, and they have also been featured in several Romanian anthologies, “Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice” (2009), ”Steampunk: A doua revoluţie” (2011), ”Venus – Povestiri erotice science fiction” (2011), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF” (2012), "Zombii: Cartea morţilor vii" (2013), "Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF" (2013).

So far, the highlights of her writing career have been having her Romanian short story collection “Efectul de nautil” published by Millennium Books in March, 2013, and being awarded the Encouragement Award by The European Science Fiction Society at Eurocon 2013.

She made her debut in English with a short story published by Every Day Fiction, and also has one included in Evolved Publishing's "Evolution: Vol. 2" short story collection. After fighting the apocalypse aftermath in "Human Instincts", she played with shapeshifters in “Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, and then she dealt with vampires in “The Impaler’s Revenge”, before tackling longer works like a fantasy trilogy and a science fiction series.
 


Keep up with Ioana's writing news on her website, her blog, Facebook and Twitter.

Purchase Links:

  a Rafflecopter giveaway

Review "Casualties of War" by Ioana Visan - The Impaler Legacy Series #2.5

 Synopsis (Goodreads):
After the siege at the end of A Victory that Counts, while Liana is debriefed by Captain Nour, Spânu proceeds with his mission. Max’s help can either save or break Liana.

My Review:
This story continues the second novella of The Impaler Legacy Series. 
Captain Nour doesn't hesitate to tell Liana after the big fight that he doesn't agree with the tough decisions she had to make to keep her troop safe, but our heroine is determined not to be intimidated by his lecture. She knows she must do everything she can to fulfill their mission before other lives are destroyed. 

Max is again her adviser and together they try to find a new plan of action, to be one step ahead of their enemies. During the discussion, Spânu betrays them and kidnaps Jesse by helicopter. All Liana's hopes to succeed collapse and she is capable to sacrifice them all and the whole operation to save her boyfriend. Sensing the danger, Max has a solution and uses it to calm her down, even if it is a risk and also a method Little Council wouldn't agree nor understand.

You MUST read this story before you start the third part of the series, Order Restored, because it contains precious, vital information to understand the plot. I loved this one very much, despite the bad news I encountered about my favorite characters. This is the moment when the stakes are highest and every decision can make them win or lose the battle. 
I was shocked and sad to find out that Spânu turned against them and Jesse's life was now at risk. It seems that Liana cannot rest for one second, because at her every turn comes another test to measure her strength. Can she overcome this one and save her love and the others?           

5 out of 5 butterflies

Read the story for free HERE.

                                                             About the author



Award-winning writer Ioana Visan has always dreamed about reaching the stars, but since she can't, she writes about it.

Her stories have been published in on-line magazines like Argos, Nautilus, Gazeta SF, SRSFF, Revista de Suspans, Suspans, SFera Online, EgoPhobia, Every Day Fiction, and they have also been featured in several Romanian anthologies, “Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice” (2009), ”Steampunk: A doua revoluţie” (2011), ”Venus – Povestiri erotice science fiction” (2011), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF” (2012), "Zombii: Cartea morţilor vii" (2013), "Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF" (2013), "Ferestrele timpului. Antologie de ficţiuni speculative" (2013).

So far, the highlights of her writing career have been having her Romanian short story collection “Efectul de nautil” published by Millennium Books in March, 2013, and being awarded the Encouragement Award by The European Science Fiction Society at Eurocon 2013.

She made her debut in English with a short story published by Every Day Fiction, and also has one included in Evolved Publishing's "Evolution: Vol. 2" short story collection. After fighting the apocalypse aftermath in "Human Instincts", she played with shapeshifters in “Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, and then she dealt with vampires in “The Impaler’s Revenge”, before tackling longer works like a fantasy trilogy and a science fiction series.

Keep up with Ioana's writing news on her website, her blog, Facebook and Twitter.

marți, 3 decembrie 2013

Review "Sweet Surrender" by Ioana Visan - The Impaler Legacy Series #1.5

Synopsis (Goodreads):
At the end of The Impaler's Revenge, Liana confessed she was dating a doctor. This short story unveils how that came to be. 

My Review: 
This story continues the first novella of The Impaler Legacy Series. 
After President Stănescu's resignation, the Little Council got involved in Romania's political affairs to prevent things getting out of control. They have become more vigilant to keep the vampires outside our borders and everyone safe at all costs. Also, Maximilien's news is making them nervous and distrustful towards what's going to happen in New Zealand. 

My sweet Liana is better now and her wounds are almost healed, but Dr. Jesse Carver still pays attention to her condition and convinces her to let him check her vitals at home. This is the point when their relationship begins and the readers learn more about the man behind the title of "doctor".  

I really liked the story, because it captures the first moments between Liana and Jesse and his love confession. At first, I was skeptical about this character and I did not appreciate him as much as I do now, but he turned out to be a great and mature guy who would not hesitate to risk his life to take care of the persons he loves, even skipping the fact that he hates vampires. The bond that encloses both makes them more human, more sensitive, in a world where the thirst for blood and power is ready to conquer all. Also, together are stronger, but are they strong enough?       


My Rate:


You can find the story for free HERE.


About this author



Award-winning writer Ioana Visan has always dreamed about reaching the stars, but since she can't, she writes about it.

Her stories have been published in on-line magazines like Argos, Nautilus, Gazeta SF, SRSFF, Revista de Suspans, Suspans, SFera Online, EgoPhobia, Every Day Fiction, and they have also been featured in several Romanian anthologies, “Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice” (2009), ”Steampunk: A doua revoluţie” (2011), ”Venus – Povestiri erotice science fiction” (2011), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF” (2012), "Zombii: Cartea morţilor vii" (2013), "Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF" (2013), "Ferestrele timpului. Antologie de ficţiuni speculative" (2013).

So far, the highlights of her writing career have been having her Romanian short story collection “Efectul de nautil” published by Millennium Books in March, 2013, and being awarded the Encouragement Award by The European Science Fiction Society at Eurocon 2013.

She made her debut in English with a short story published by Every Day Fiction, and also has one included in Evolved Publishing's "Evolution: Vol. 2" short story collection. After fighting the apocalypse aftermath in "Human Instincts", she played with shapeshifters in “Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, and then she dealt with vampires in “The Impaler’s Revenge”, before tackling longer works like a fantasy trilogy and a science fiction series.

Keep up with Ioana's writing news on her website, her blog, Facebook and Twitter.

duminică, 1 decembrie 2013

Proba 28 - O amintire alături de Doina

Povestea mea începe ca oricare alta. La finalul unei săptămâni din luna mai, am organizat cu câțiva prietenii apropiați o excursie cu cortul, la marginea unei păduri, într-o poieniță verde, luminoasă și plină de flori. Eram cu toții fericiți să scăpăm de poluarea și zgomotele din oraș și să petrecem două zile sub cerul infinit.

Am petrecut minunat, jucându-ne pentru câteva ore ca niște copii și râzând, lipsiți de griji. Spre seară, după ce am terminat de mâncat carnea și micii rumeniți la grătar, ne-am pregătit de culcare. Eu dormeam cu Lavinia, Iulia și Oana, prietenele mele cele mai bune, într-un cort uriaș aflat cel mai aproape de pădure, de aceea ceilalți făceau multe glume pe seama noastră, spunând că vom fi mâncate de vreun urs până dimineață. Fetele erau deja înspăimântate, dar eu râdeam de naivitatea lor. Până la urmă ce ar fi putut să se întâmple într-o zi perfectă?

Am adunat apoi resturile rămase și le-am băgat în mașină pentru nu a atrage animalele sălbatice și le-am urmat pe fete. Fiecare era în sacul propriu de dormit și păreau neliniștite, tresărind la cel mai mic zgomot. După ce am făcut muncă de convingere cu ele că vom supraviețui acestei nopți, s-au calmat, au început să râdă și să se simtă bine. La puțin după ora 2 am adormit, m-am cufundat și eu într-un somn liniștit, fără vise.

Nu știu cât a trecut, dar am fost trezită de un sunet melodic, ca de pian. Când am deschis ochii, cortul era luminat, învăluit de o lumină mov, misterioasă. Curioasă, m-am încălțat și am ieșit afară. Trezită de-a binelea acum de aerul răcoros, mi-am amintit de ursul de care erau fetele speriate și pentru o secundă mi-a trecut prin minte să mă întorc înăuntru. Nu am ascultat însă de glasul rațiunii și am continuat să merg. Lumina pe care o văzusem mai devreme devenea din ce în ce mai mică printre arbori, așa că m-am grăbit să o ajung din urmă. Mi se părea că băieții noștri erau puși pe șotii. Nici nu am realizat când am ajuns în inima pădurii, dar acum aveam un singur scop - să găsesc sursa luminiței. Luna, regina nopții, era ascunsă după nori și veghea asupra mea, nu mă simțeam singură și nici nu îmi era frică.

Dintr-o dată am simțit că alergarea mea a luat sfârșit și am ajuns la destinație. Într-o rază purpurie dansa o copiliță blondă, deosebit de frumoasă și fermecătoare, îmbrăcată cu o rochie mov. Rochia era cea care crea acel fascicul luminos! 
 - Te-am așteptat, draga mea Diana. 
 - Mă cunoști?
 - Desigur, nu fi așa uimită. Eu cunosc pe toată lumea. Vino mai aproape. 

Când mi-a adresat aceste cuvinte, picioarele au început să se miște fără ajutorul meu. Eram vrăjită de această minunată ființă care stătea zâmbind în fața mea.

 - Cum ai ajuns aici? am întrebat-o, bucuroasă să-mi recapăt glasul. 
 - Trebuia să te găsesc și să îți ofer un dar pentru că ai fost aleasă să testezi noul nostru produs. Sunt foarte încântată să te cunosc, în sfârșit. Scuză-mă, nu m-am prezentat. Numele meu este Doina.
 - Bună, Doina. 

Totuși dilema mea nu era rezolvată. Cine era această zână?

 - Sunt puțin dezamăgită, nu mă așteptam să nu mă recunoști ...
 - Îmi pare rău, dar nu îmi amintesc să te fi întâlnit până acum. 
 - Nu fi prostuță, aceasta este prima dată când ne vedem. Am avut o colaborare cu KREM cu puțin timp în urmă și speram să ... Dar să trecem peste asta. Vino cu mine.

Am mers împreună prin pădure pentru câteva minute și în clipa în care a ajuns la un firișor de apă s-a oprit și s-a aplecat asupra lui. La atingerea sa, pârâul a devenit alb ca laptele și parfumat ca adierea florilor. A adunat apoi într-o cutiuță specială din lăptișorul acela și s-a întors spre mine. 
 - Acesta este cadoul pentru tine, draga mea. Lasă-mă să îți arăt cum să îl folosești. Dă-mi mâna ta. 

Cu mâna ei albă și firavă mi-a mângâiat pielea cu acea cremă și am rămas fără cuvinte. Știam cine era: Doina, vedeta din poșetă.  

 - Este foarte ușoară, sunt sigură că o să îți placă. Pielea ta o să fie răzfățată și îngrijită, iar tu extrem de mulțumită. Pentru rezultate pe măsură trebuie să o folosești de două ori pe zi, dimineața și seara, înainte de culcare, pentru un somn bun și o dimineață minunată. Formula mi-a apărut într-un vis și am fost fermecată pe dată. Am numit-o Doina, cremă nutrivită vitaminizantă, deoarece conține vitamina E, cu efect antioxidant. În plus, este perfectă pentru toate tipurile de ten și întreg corpul tău se poate bucura de atingerea ei. Ia-o, este a ta pentru acest sfârșit de săptămână. Nu te poți lipsi de ea nici măcar în camping. Acasă te așteaptă o cutie întreagă.
  
I-am mulțumit pentru dar și pentru sfaturi, sărutându-i obrajii îmbujorați. Am observat atunci că avea același miros parfumat. Într-o singură clipire fata a dispărut, lăsând în urma ei mireasma fermecată. Foarte fericită, m-am întors în cort, dar toți ceilalți dormeau încă, așa că m-am băgat și eu în sacul de dormit. Tocmai îmi făcusem o nouă prietenă. Doina, o vedetă în a mea poșetă.          




Articol înscris în competiția "SuperBlog".

vineri, 29 noiembrie 2013

Proba 27 - Puterea parteneriatului în blogosferă - Together we can

Together we can.
Shoot the moon, stop the rain, even ride a hurricane, 
If we wanna.
Together we can.
Walk into space, save the human race, do you think we oughta, oughta?
 
După cum spunea și Aristotel, omul este o ființă socială („zoon politikon”), acesta manifestându-și în fiecare moment al vieții sale dorința de a trăi alături de semenii săi din nevoia de comunicare, sprijin și solidaritate. El a observat deosebit de repede că atunci când își unește forțele cu cei din jurul său, când au un singur glas și luptă pentru o cauză comună imposibilul devine posibil, asemeni unui mușuroi de furnici care lucrează împreună și devin capabile să ridice obiecte de 5 până la 20 de ori greutatea lor. Cum se spune în popor: „Unde-s doi puterea crește”.   

Tocmai din această nevoie de comuniune m-am alăturat și eu blogosferei, când am devenit conștientă de puterea cuvântului și a legăturilor care se formează între bloggeri prin postările lor, prin informațiile pe care le transmit și care se răspândesc printr-un simplu click cu o viteză uimitoare. Urmăresc mereu pe Zelist cum numărul acestei comunități de oameni minunați crește și sufletul meu se bucură - pentru că împreună suntem puternici și putem schimba întreaga lume, putem înmuia suflete, putem lega prietenii de la un capăt al lumii la celălalt. Ne dezvoltăm împreună, ne maturizăm, iubim și dăruim file de jurnal din experiența noastră, pentru o societate mai bună în care să interacționăm cât mai eficient.  

Am învățat despre posibilitatea de a avea un partener de la alți bloggeri cu aceeași sete de dezvoltare și după puțin timp cei de la librăria online Libris mi-au dăruit ajutor și am devenit  prieteni - am alcătuit o simbioză. A fost cea mai bună decizie pe care am luat-o, fiindcă am simțit pentru prima dată, alături de ei, că nu sunt singură și că lucrurile devin mai simple într-o colaborare în care avem cu toții de câștigat. Astfel se deschid uși spre noi oportunități, oamenii devin dornici să „asculte” și ideile noastre aduse laolaltă iau amploare și pot face diferența. 
Pe parcursul ultimilor 3 ani am câștigat mulți prieteni, am împărtășit povești, credințe, am cules speranță și cu toate că nu ne-am întâlnit niciodată față în față, îi consider apropiați inimii mele. Nimic nu este mai important decât această legătură pe care o avem cu cei din jurul nostru, pentru că atunci devenim invincibili, o echipă echilibrată care poate rezolva orice problemă s-ar ivi înaintea noastră. Cei mai buni!       

Vreau să mulțumesc cu această ocazie echipei SuperBlog și partenerilor săi care au lucrat împreună la realizarea acestei competiții, ne-au dăruit o experiență minunată și ne-au învățat ce înseamnă un parteneriat adevărat!

  Articol înscris în competiția "SuperBlog".