Ce ati dori sa imi transmiteti?

sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Recenzie „Oceanul de la capătul aleii” de Neil Gaiman


Synopsis (Goodreads): 

Sussex, England. A middle-aged man returns to his childhood home to attend a funeral. Although the house he lived in is long gone, he is drawn to the farm at the end of the road, where, when he was seven, he encountered a most remarkable girl, Lettie Hempstock, and her mother and grandmother. He hasn't thought of Lettie in decades, and yet as he sits by the pond (a pond that she'd claimed was an ocean) behind the ramshackle old farmhouse, the unremembered past comes flooding back. And it is a past too strange, too frightening, too dangerous to have happened to anyone, let alone a small boy.

Forty years earlier, a man committed suicide in a stolen car at this farm at the end of the road. Like a fuse on a firework, his death lit a touchpaper and resonated in unimaginable ways. The darkness was unleashed, something scary and thoroughly incomprehensible to a little boy. And Lettie—magical, comforting, wise beyond her years—promised to protect him, no matter what.


A groundbreaking work from a master, The Ocean at the End of the Lane is told with a rare understanding of all that makes us human, and shows the power of stories to reveal and shelter us from the darkness inside and out. It is a stirring, terrifying, and elegiac fable as delicate as a butterfly's wing and as menacing as a knife in the dark.


Recenzia mea: 

   O carte creepy, aceasta este senzația pe care am avut-o de la început până la final. Nu am știut înainte să mă apuc de ea despre ce este vorba, de aceea subiectul m-a surprins 100%. Evenimentele sunt relatate din punctul de vedere al personajului principal, ajuns în prezent la vârsta maturității, care își retrăiește amintirile odată ce se întoarce la „oceanul de la capătul aleii”. Dacă luăm în considerare coperta înainte de a comenta despre ce este vorba în roman trebuie să spun că a noastră mi se pare mai potrivită decât cea originală, deoarece transmite perfect ideea de bază. 

Cartea combină cu perfecțiune realul cu fantasticul, încât ai impresia că tot ceea ce se povestește este doar o parte ascunsă a realității de care tu nu ai habar. Nu totul are sens, dar o iei ca atare. Multe aspecte le-am sesizat abia la final, în special faptul că nu se menționează numele băiatului, deși toate celelalte personaje primesc o identitate aparte. 

Personajele sunt memorabile, iar preferatul meu este Lettie Hempstock, noua lui prietenă care îl ajută să depășească problemele care apar pe nepusă masă. În schimb am urât-o cu pasiune pe Ursula, care a devenit unul dintre cele am nesuferite și antipatice personaje din cărțile citite.  

Încercările sunt neobișnuite, dar m-au captivat, fiind dornică să aflu mai multe despre „ocean” și magia locului respectiv. Din nefericire universul acesta plin de creaturi ciudate, care pândesc la fiecare pas, nu a fost explicat foarte bine, încât la final am avut impresia că am sărit eu peste ceva, că am pierdut din informații. Aș fi vrut mai multe detalii pentru a înțelege pe deplin povestea.     

Mi-a plăcut:

- familia Hempstock
- relația dintre personajul nostru și Lettie
- misterul ce învăluie universul în care cei doi trăiesc 

Ce nu mi-a plăcut:

- Ursula și tot ce ține de ea
- relația personajului cu familia sa nu a fost suficient dezvoltată

Ce aș fi dorit în plus: 

- detalii despre „ocean” și univers
- un final mai explicit


Recomand această carte tuturor celor care găsesc plăcere într-un strop de fantasy. 

                                Urmăriți și discuția noastră cu ocazia cartepidemiei lunii octombrie:

Nota mea: 

4 fluturași din 5. 
Mi-a plăcut!

Despre Neil Gaiman:
Neil Richard Gaiman (n. 10 noiembrie 1960) este un autor britanic de povestiri și romane science fiction și fantasy, romane ilustrate, BD, teatru radiofonic și film. Printre lucrările sale de referință se găsesc seria BD The Sandman și romanele Pulbere de stele, Zei americani, Coraline și Cartea cimitirului. Scrierile lui Gaiman au câștigat numeroase premii, printre care Hugo, Nebula și Bram Stoker, precum și medalia Newbery în 2009 și medalia Carnegie în literatură în 2010. Este primul autor care a câștigat atât medalia Newbery cât și medalia Carnegie pentru aceeași lucrare. Entuziasmul în creștere al fanilor săi a făcut să fie numit un "star rock" al lumii literare.