Ce ati dori sa imi transmiteti?

duminică, 27 decembrie 2015

Intro Diana Loves Books


Ce părere aveți?

sâmbătă, 26 decembrie 2015

Plăcerea mea, filmul -The Girl in the Book (2015)

De Crăciun m-am gândit să mă pun în pat să mă uit la un film și pentru că mi s-a părut interesant titlul (books, right?) și trailerul am zis să îi dau o șansă. Nu m-am așteptat însă să îmi dea atâtea chestii de gândit. 
Este povestea unei fetițe pe nume Alice care visează să devină scriitoare. Nu este nimic neobișnuit în acest lucru, ea fiind fiica unei familii care ia contactul constant cu scriitorii (părinții ei sunt agenți literari). Într-o zi, aceasta îl întâlnește pe Milan Daneker, un bărbat tot scriitor, care îi devine mentor, încurajând-o să scrie și să nu își ascundă talentul. Totuși, la un moment dat, legătura dintre ei capătă conotații negative, deoarece Milan profită de încrederea fetei și se folosește de ea pentru a scrie un bestseller, utilizând informațiile pe care acestea i le povestește din viața ei. Dar el distruge mai mult decât încrederea ei în sine și în cei din jur. 
La câțiva ani după aceste evenimente, Alice lucrează pentru o editură care se va ocupa de retipărirea cărții respective ce poartă numele de „Waking Eyes” și astfel este obligată să îl revadă. Din cauza traumei din copilărie, aceasta nu este capabilă să mențină o relație normală cu bărbații din viața ei și, în plus, a renunțat complet la visul său de a scrie.
Mi-a plăcut foarte mult felul în care au jucat Emily VanCamp (Alice din prezent) și Ana Mulroy-Ten (tânara Alice), deoarece au reușit să înfățișeze cât de traumatizant este să devii victima unui pedofil iar părinții tăi să nu te creadă și să pretindă că totul este în ordine. Tatăl ei este dezgustător și unul dintre cei mai groaznici părinți pe care i-am văzut. Chiar nu înțeleg de ce mai a păstrat legătura cu el după ce a crescut...   
            







La început nu știam ce rol o să aibă Milan în viața ei, nu mă așteptam să fie tipul prădătorului, al pedofilului, ci mai degrabă mă gândeam că se va inspira din viața ei pentru a scrie o carte și acesta este motivul pentru care Alice se simte ciudat în prezența lui. Inițial m-am bucurat când el s-a arătat interesat de pasiunea ei și a încercat să o ajute, văzând cum se comportă cu ea părinții ei, fără a mă gândi însă încotro s-ar putea îndrepta acest fapt. Au fost câteva scene destul de tulburătoare pentru un copil din punctul meu de vedere. Cred că merită să fie demascat și pedepsit pentru ceea ce face.
Nu o să vă spun cum evoluează mai departe acțiunea, nici ce o să se întâmple cu Alice, însă a fost o experiență din care putem învăța multe. Mai jos îl puteți vedea pe Emmett (David Call), tipul extrem de dulce cu care ajunge să se întâlnească. I love him! :D
Mai presus decât orice, acest film mi-a dat impulsul să scriu. Ceva real...sau nu. Ceva profund...sau nu. Ceva memorabil. Ceva care să te țină în suspans și să te facă să îți pui întrebări despre propria viață, să rămâi pierdut la final în propriile amintiri. Așadar m-a inspirat și următorul pas este să fac exact acest lucru: o să scriu din nou. :D 
Dacă vi se pare interesant ce v-am povestit până acum sau dacă vă plac poveștile cu și despre scriitori vă recomand să-l vedeți.
Dacă l-ați văzut deja, cum vi s-a părut?


vineri, 25 decembrie 2015

Recenzie "Marea nesfârșită" de Rick Yancey (Al cincilea val #2)

Synopsis:
Al Cincilea Val al invaziei extraterestre care a lovit Pământul face ravagii printre puţinii oameni rămaşi în viaţă: „nu Ceilalţi au inventat moartea; ei doar au perfecţionat-o“.
Un hotel părăsit, ros de şobolani şi de frigul unei ierni aprige, nu poate fi o ascunzătoare bună pentru grupul de tineri supravieţuitori care au reuşit să rămână împreună. Cineva trebuie să rişte plecând în căutarea unui loc sigur, chiar dacă asta ar însemna să nu-şi mai vadă prietenii niciodată. Pericolele care îi pândesc aici sunt multe şi imprevizibile. Cine s-ar gândi că o fetiţă de 5 ani salvată de la îngheţ ar putea pune în primejdie viaţa tuturor?
Părerea mea:La finalul primului volum al seriei „Al cincilea val” abia așteptam să pun mâna pe continuare, de aceea am fost foarte încântată când am văzut că cei de la Editura Art tocmai publicaseră „Marea nesfârșită”. Cum a ajuns la mine m-am și apucat de citit și am pornit din nou într-o nouă aventură cu personajele pe care le îndrăgeam deja.
Cum se întâmplă des în serii, mi-a fost teamă ca acțiunea să nu se ridice la aceeași intensitate ca în prima carte, ceea ce s-a și întâmplat până la urmă, dar tot am fost plăcut impresionată de felul în care evoluează povestea noastră. Majoritatea evenimentelor au loc în hotelul în care grupul de supraviețuitori se adăpostește de extratereștri, dar asta nu înseamnă că nu au fost la fel de impresionante ca și celelalte. Cum era de așteptat au din nou parte de surprize neplăcute, deoarece extratereștri le întind de data aceasta o capcană printr-o fetiță de 5 ani, care este gazda unei bombe pregătite să îi ucidă. Cu fiecare decizie luată, ei realizează că le-ar fi mai ușor să renunțe la compasiune și să recurgă la orice metode pentru a supraviețui, însă Cassie nu este de acord.
În locul acțiunii amețitoare din primul volum aici avem parte de o luptă mai degrabă la nivel psihologic, însă nu știu care psihic este afectat mai mult: al personajelor sau al cititorilor. Rick Yancey se joacă puțin cu mințile noastre și la fiecare pas ne „ucide” câte un personaj încât nu mai poți să respiri liniștit nicio secundă. Și totuși nu se sfârșește fără morți, ca în orice război care se respectă… :( 
Cu fiecare mutare a extratereștrilor devine evident că modul în care acționează ei este personal, asemeni unei răzbunări, iar printre faptele lor crude nu mai înțelegem care este scopul. Dacă doresc planeta noastră de ce nu ne omoară pe toți rapid și gata? De ce se joacă cu noi ca și cu niște animale de laborator? Avem parte și de o comparație interesantă a noastră cu o infestație de șobolani oferită de Vosch. Nu poți să nu-l iubești. 😡
Personajele noastre au evoluat, au devenit mai puternice, mai dure, cum era de așteptat, iar Vosch, liderul extratereștrilor, este de data aceasta mai prezent în acțiune și își vede în continuare de planurile sale, fără niciun pic de milă pentru oameni. Pe tot parcursul romanului îmi venea să îl torturez un pic, să simtă și el suferința pe care a produs-o. Interacțiunea dintre el și Ringer a fost cât se poate de ciudată, deoarece este dificil să-ți dai seama ce dorește să obțină în urma acestui lucru. A fost chiar dezarmant de urmărit.      
Printre personajele noi o avem pe Grace, un Amuțitor ca și Evan, care dorește în continuare eliminarea oamenilor și care pare sărită de pe fix. Ea face tot posibilul să dea de urma supraviețuitorilor, folosindu-se de Evan pentru a ajunge la Cassie. Fiind fosta prietenă/iubită a lui Evan este de la sine înțeles că ea și Cassie nu vor fi cele mai bune prietene, însă mi se pare de-a dreptul ciudată tipa. Și ea merită o bătaie bună. De la mine. Gratis. :D
Un alt personaj nou este Razor, paznicul lui Ringer din tabără inamicului. Deși lucrează pentru tabăra adversă și Ringer nu se poate baza prea mult pe ajutorul lui, împreună descoperă foarte multe despre invazie și despre abilitățile lor. Cu siguranță a fost un rău necesar, iar informațiile obținute cred că vor fi extrem de importante pentru ceea ce urmează și pot fi ce avem nevoie pentru a ieși din groapă și pentru a învinge. Sper să se întâmple asta la un moment dat. Let’s kick some alian ass! :)
Deși îi lipsește acțiunea (știu că pare nașpa când spun asta), am găsit atât de multe lucruri care mi-au dat de gândit. Oare extratereștri chiar au ajuns pe Pământ sau doar au fost manipulați să creadă acest lucru și îi controlează de la distanță? Ar putea fi o manipulare a guvernului pentru a micșora nr populației…? Deși metodele mi se par inumane. Și dacă este vorba de extratereștri, de ce ar risca ei să se descarce într-un om și să riște să moară când ar putea să ne ucidă de la distanță foarte ușor? Care este scopul principal? Ce vor ei de fapt să realizeze? Chiar a fost nevoie să distrugă întreaga planetă? Acestea fiind spuse nici nu știu ce așteptări să am de la ultima carte, dar nici nu mai am răbdare până o să apară.
Dacă v-a plăcut primul volum cu siguranță o să vă placă și „Marea nesfârșită”. Vi-l recomand cu drag și aștept părerile voastre!
Le mulțumesc mult celor de la YoungArt pentru că mi-au oferit un exemplar al cărții pentru recenzare, în schimbul părerii mele sincere. Mai multe detalii pe pagina deFacebook Youngart.youngart-logo_transparent-bg_black-(1)
Nota mea:
Note
4 fluturași din 5
Citate:
* „Nu există speranță fără credință, nu există credință fără speranță, nu există dragoste fără încredere, nu există încredere fără dragoste. Elimină una dintre acestea și tot castelul omenesc de cărți de joc se prăbușește.”
* „Am ajuns să ne dezbrăcăm unul pe celălalt pentru că nu am avut de ales; să ții la pudoare în epoca Celorlalți e ca și cum ai sacrifica o capră sperând că asta o s-aducă ploaia.”
* „Era capodopera Celorlalți, magnum opus, trecutul și viitorul omenirii, ceea ce făcuseră și ceea ce promiseseră să facă; și am început să plâng. Am plâns pentru Megan și am plâns pentru mine și am plâns pentru fratele meu și am plâns pentru toți cei prea naivi sau ghinioniști care muriseră deja. ”
* „Nu Ceilalți au inventat moartea; ei doar au perfecționat-o. Au oferit morții un chip pe carene-au pus să-l privim în față, pentru că știau că era singura modalitate de a ne distruge. ”
* „- Asta e, a spus cu amărăciune. Plângi, Cassie. Plângi pentru ea. Plângi pentru toți copiii. Nu te pot auzi, nu te pot vedea și nu-și pot da seama cât de rău te simți, dar plângi pentru ei. Câte o lacrimă pentru fiecare dintre ei, un ocean întreg, plângi. Știi că am dreptate. Știi că nu am de ales. Și știi că și Ringer avea dreptate. E vorba despre riscuri. Și dacă o fetiță trebuie să moară pentru ca alți șase oameni să trăiască, înseamnă că ăsta e prețul. Ăsta e prețul.”
* „- Au făcut o greșeală majoră nemernicii ăia, a izbucnit el, pentru că nu au început prin a te ucide pe tine.
      – Benjamin Thomas Parish, ăsta a fost cel mai dulce și cel mai bizar compliment pe care mi l-a făcut cineva vreodată.”
Despre Rick Yancey:
Rick Yancey s-a născut pe 4 noiembrie 1961, la Miami, dar a crescut în Lakeland, Florida, alături de părinții săi adoptivi. A absolvit Roosevelt University și pentru o vreme a fost profesor de limba engleză și funcționar public. Din 2004 s-a dedicat în totalitate scrisului, publicând din 2001 până în prezent 13 romane și o carte de memorii. Cărțile sale s-au tradus în peste 20 de limbi și au obținut numeroase premii.
Al Cincilea Val, prima parte dintr-o trilogie despre supraviețuirea pământenilor în urma unei invazii extraordinare, este considerată de New York Times ca fiind una dintre cele mai bune cărți de ficțiune pentru copii și tineret din 2013.   

joi, 24 decembrie 2015

BookTube Secret Santa 2015



CRĂCIUN FERICIT, DRAGILOR!
Vă pup! :D

luni, 14 decembrie 2015

Q&A #2 | 1000+ abonati :D



Kisses, 
         DIANA

sâmbătă, 12 decembrie 2015

Concurs FanDecor! :)

                     

Bună dragilor! După cum v-am promis am de gând să dau startul unui nou concurs în colaborare cu cei de la FanDecor, care s-au gândit să vă ofere un minunat suport lateral Gardienii osemintelor precum cel din imaginea de mai jos. Mai multe detalii despre premiu găsiți aici.

Condițiile de participare la concurs sunt:
  - să intrați pe site-ul FanDecor și să vă înscrieți la newsletter;
  - să dați like paginii de Facebook a blogului meu.
Iar la final nu uitați să-mi lăsați informațiile cerute într-un comentariu la această postare.
Concursul va dura 2 luni (12 decembrie - 12 februarie), iar câștigătorul se va desemna prin tragere la sorți. 
Mult succes! Pupici.



miercuri, 9 decembrie 2015

Plăcerea mea, filmul - Jessica Jones

Deși urmăresc mai bine de 10 seriale în același timp și îmi este greu uneori să țin pasul cu ele nu mă pot abține să nu încerc și ceva nou din când în când dacă mi se pare interesant. După ce am terminat primul sezon din Daredevil, noul serial produs de Netflix, și mi-a plăcut foarte mult, mi-am zis că trebuie să văd despre ce este vorba și în Jessica Jones, o altă producție de-a lor. Serialul are 13 episoade de aproximativ 50 de minute fiecare.
Cred că se înțelege de la sine că am o părere foarte bună despre serial din moment ce m-am decis să vi-l prezint și vouă. Nu știam nimic despre Jessica Jones înainte, dar am aflat apoi că personajul aparține de Marvel, ceea ce ne duce în sfera super-eroilor. Jessica nu este însă genul tipic de erou, din contră, ea are o personalitate dificilă și foarte multe defecte, dar are o inimă mare și niște abilități deosebite: în urma accidentului în care i-a murit întreaga familie ea a căpătat o forță supraomenească și în urma experiențelor sale și-a dezvoltat și niște instincte detective de excepție care îi sunt de mare ajutor pentru a supraviețui. 
Trebuie să fiu sinceră și să vă spun care este principalul motiv pentru care m-am apucat de serie: Krysten Ritter, cea care o interpretează pe Jessica. Am urmărit mai multe din filmele sale și pur și simplu o ador. Cred că se potrivește foarte bine în pielea Jessicăi și este foarte ușor să te vezi pui în locul ei din cauza felului în care este construit personajul. La prima vedere este doar o persoană care a trecut prin multe, care se luptă cu fantomele trecutului și încearcă să depășească fiecare obstacol care îi apare în cale, dar vom vedea că este mai mult decât atât.   
Acțiunea se petrece în New York, după era Răzbunătorilor, loc unde ea-și deschide o agenție de detectivi, o modalitate de a scăpa de probleme, dar se pare că problemele se țin scai de ea. Problema principală o reprezintă Kilgrave, un psihopat capabil să controleze mințile oamenilor, inclusiv pe Jessica. Este uimitor de ce este capabil acesta și modalitățile în care acționează pentru a-și atinge scopurile. Din punctul meu de vedere este unul dintre cele mai complexe personaje din serial și un personaj negativ extraordinar, iar rolul lui cu siguranță face totul mai interesant și mai palpitant. În ciuda terorii care te apasă atunci când îl urmărești ajungi la un moment când aproape îl înțelegi și speri să se schimbe. David Tennant a făcut cu siguranță o treabă foarte bună!
Un alt personaj fermecător este Luke Cage (Mike Colter), barmanul/ tipul dur cu pielea impenetrabilă care ne vrăjește de la prima apariție. Nu e de mirare că Jessica nu se poate ține departe de el, însă legătura dintre ei are la bază mai multe secrete... Mi-a plăcut mult interacțiunea dintre ei.
All the Connections to the Marvel Universe You May Have Missed in Jessica Jones
Nu o să uit nici de Trish Walker (Rachael Taylor), cea mai bună prietenă a Jessicăi, care a devenit una dintre preferatele mele. Într-o oarecare măsură ea însăși este un super-erou datorită bunătății sale și a dorinței de a-i ajuta pe cei din jur, calitate pe care o împarte cu Jessica. De asemenea știe să se lupte foarte bine și nu se dă înapoi de la nimic pentru a-i salva pe cei dragi.
Eu vă recomand cu mare drag serialul, sper să vă placă și dacă ați văzut vreun episod nu uitați să-mi spuneți părerea voastră într-un comentariu. Pe curând! Pupici! :*

marți, 8 decembrie 2015

Cartea Pricoliciului (O istorie secretă a Țării Vampirilor #1) de Adina Popescu

O istorie secretă a Ţării Vampirilor. (I) Cartea Pricoliciului. (Adina Popescu)

Synopsis:
Cartea Pricoliciului este cel dintâi volum al trilogiei fantastice O istorie secretă a Ţării Vampirilor, o serie ce îşi propune să salveze mituri şi personaje sortite să dispară, dacă nu sunt povestite.
Uitaţi de toată lumea, Greuceanu, Pipăruş-Petru, Sfânta Miercuri, Ileana Cosânzeana sau Zmeul Tase au o viaţă banală care numai de basm nu este. În Ţara Vampirilor, vampirii sunt scoşi în afara legii, Împăraţii confundă prezentul cu trecutul, iar Preşedintele e speriat de o carte cu pagini albe care-i ameninţă viitorul.
Într-o lume în care se face contrabandă cu Apă Vie şi nu mai există fericire până la adânci bătrâneţi, Pricoliciul a uitat cine este. Nevoit să-şi părăsească grota, porneşte la drum şi ajunge să fie implicat în poveştile altora – iar în cele din urmă descoperă că nu poate scăpa de Sfârşit decât dacă înţelege în ce măsură se întreţese povestea lui cu iţele Basmului.

Părerea mea:
Mi-au plăcut întotdeauna basmele, de când eram mică, de aceea am fost super încântată să încep această nouă serie scrisă de Adina Popescu, ce este inspirată din povești autentice românești. Mi s-a oferit astfel ocazia să mă avânt încă o dată în lumea fantastică a personajelor pe care am ajuns să le îndrăgesc atât de mult. Dar ce spuneți de copertă? Nu arată îmbietor? 
Când m-am apucat de citit nu știam prea multe și nici încotro se îndreaptă povestea, dar mi-am dat seama imediat că voi avea de-a face cu ceva mai mult decât un basm. Personajele noastre trăiesc laolaltă într-o lume în care basmul străvechi se împletește cu cel nou, unde încearcă din răsputeri să-și spună povestea pentru a nu fi date uitării, evitând Sfârșitul. Multe dintre lucrurile pe care le cunoșteam deja nu se mai aplică în acest univers, iar fiecare personaj suferă modificări ingenioase. Îi urmărim astfel la fiecare pas cum încearcă să se adapteze noilor situații, folosindu-se de metode simple cum ar fi căutarea unui nou loc de muncă. În această ipostază îl întâlnim pe Zmeul Tase care a devenit camionagiu pentru a-și câștiga existența, dar care râvnește în continuare după frumoasa Ileana Cosânzeana. Analizând povestea am putea spune că autoarea a găsit o modalitate foarte creativă de a combina lumea noastră cu cea de basm și funcționează de minune, deși se confruntă cu multe dintre problemele pe care le avem și noi. :D  
Personajul principal în acest prim volum este un pricolici, ultimul din neamul său, o făptură capabilă să-și schimbe forma și care este deseori asemănată cu un lup. Deoarece a avut o viață foarte lungă el și-a uitat povestea și se mulțumește să-și petreacă zilele ascuns în scorbura unui copac, solitar, departe de ochii lumii, asta până când observă schimbările ce au loc în jurul lui. Aceste semne le interpretează ca fiind aducătoare de vești rele, de aceea se hotărăște să pornească într-o călătorie de auto-descoperire, sperând în urma acesteia să primească răspunsurile la întrebările sale. Nu am mai citit nimic despre pricolici până acum, dar este cu siguranță preferatul meu și mă face să îmi doresc să am și eu unul pe lângă casă. :D
În afară de personajele menționate îi mai întâlnim pe GreuceanuPipăruș-PetruSfânta Miercuri, chiar și câțiva vampiri ce par a fi pe cale de dispariție. Ni se prezintă foarte multe detalii despre fiecare dintre acestea încât îmi este greu să îmi dau seama care este scopul final, însă cu siguranță îl aștept cu nerăbdare.
Cum mă așteptam, am fost plăcut impresionată de poveste deși începutul a fost puțin cam lent și mai greu de parcurs. A meritat însă răbdarea, deoarece povestea devine din ce în ce mai interesantă și pe parcurs devine mai alertă. Aceste informații au fost utile pentru a înțelege ițele ei încurcate și pentru a construi universul în care se desfășoară evenimentele. Atât de complexă mi se pare acțiunea și lumea creată încât abia aștept să văd cum se va închega totul. 
Acum că am terminat cartea abia aștept următoarele două volume și sunt foarte curioasă încotro se îndreaptă acțiunea și ce alte personaje vor mai apărea.
V-o recomand cu drag, în special dacă tânjiți după atmosfera copilăriei pe care numai un basm bun o poate reda.     
Mulțumesc frumos Editurii Art/Arthur pentru această carte. Țin să menționez că nu am fost în niciun fel influențată în aprecierea acestei cărți.
Dacă doriți mai multe detalii puteți intra pe pagina lor de Facebook


Nota mea:


4 fluturași din 5


Despre Adina Popescu:
Popescu s-a născut la 10 septembrie 1978, în Bucureşti. A absolvit Regie de Film, însă de la 18 ani a lucrat ca reporter şi jurnalist cultural, ulterior redactor, la Dilema veche.

Prima ei carte pentru copii, Doar un zbor în jurul lumii, a apărut în 1999. Interesată în primul rând de literatura pentru copii, a mai publicat Miriapodul hoinar şi alte poveşti, Mari poveşti româneşti pe înţelesul celor mici, Aventurile lui Doxi în benzi desenate, în colaborare cu Alexandru Ciubotariu, dar şi un Manual de şpagă în cadrul campaniei „Nu da şpagă“ (2001).

În 2015, a publicat Povestiri de pe Calea Moşilor, o carte iniţial destinată adulţilor, dar în ea s-au regăsit şi copiii dornici să descopere o maşină a timpului care să-i poarte în anii 1980.

Trilogia fantastică O istorie secretă a Ţării Vampirilor a câştigat în 2013 Marele Premiu al concursului de creaţie literară Trofeul Arthur. Adina a scris această carte în trei volume în aproape 10 ani, timp în care a mai scris despre bone, gunoieri, pescari, vecini care dau muzica prea tare, biciclişti, ambasadori, scriitori, ciobani şi alte reportaje narative, la graniţa cu ficţiunea.



luni, 7 decembrie 2015

FanDecor, site-ul iubitorilor de fantasy

Bună dragilor! 
Am menționat într-un clip anterior despre faptul că m-am mutat de la părinții mei, astfel că în ultimele luni am fost extrem de interesantă să îmi amenajez noul spațiu într-un mod care să mă reprezinte și care să mă facă să mă simt ca acasă. A fost o schimbare extrem de mare și am reușit într-un final să mă adaptez, însă pentru asta a fost nevoie să mă joc puțin de-a designerul. Poate ați zărit câte ceva în clipurile mele, dar sper ca la un moment dat să vă prezint și nebuniile pe care le-am adăugat în camera mea pentru a-i da un aer personal. 
Vreau să vă vorbesc astăzi despre un site despre care am aflat de curând și care se încadrează în această categorie, deoarece am descoperit aici o sumedenie de obiecte de decor pentru iubitorii de literatură fantasy ca și mine, dar nu numai. Mi-au plăcut atât de mult încât mă gândesc să pun mâna neapărat pe unele dintre ele. 
Site-ul se numește FanDecor și conține produse tematice de la artiști fantasy precum Anne Stokes, Amy Brown, Lisa Parker, Tom Wood, Linda M Jones, Luna Lakota etc. de care nu auzisem până acum, dar despre care am aflat curând că sunt foarte bine văzuți în vest. Producătorii sunt din Marea Britanie și nu mă miră deloc acest lucru dacă analizăm puțin mitologia acelor ținuturi și poveștile care s-au scris pe acolo. După experiența mea cu scriitori ca J. K. Rowling și Paul Cude am devenit o mare fană a dragonilor, de aceea mi-am propus să aduc acasă la mine ceva din această temă. Nu vi se par superbi?
Acestea fiind spuse trebuie neapărat să aruncați un ochi peste obiectele lor, fiindcă am fost plăcut surprinsă de atenția acordată detaliilor (solzii dragonilor, firele de păr din blana vârcolacilor, irisul ochilor, oasele craniilor, carnea zombi-ilor etc.), care se poate observa și în fotografiile 3D extrem de realiste. Este foarte ușor să te lași transportat spre altă lume. 
Pentru că entuziasmul meu nu se putea încheia decât printr-o colaborare de excepție, am primit cu această ocazie un cadou minunat de la cei de la FanDecor, o pernă deosebit de frumoasă cu imaginea Dragonkin creată de Anne Stokes (vezi poza de mai sus), care a devenit o importantă parte a decorului meu. Abia așteptam să ajungă la mine! Fața de pernă este detașabilă și este dintr-un material lucios și moale, asemănător satinului. O să revin și cu câteva fotografii să o vedeți mai bine. :D  
Nu știu ce vă transmite vouă, dar mie îmi amintește puțin de scenele din Game of Thrones, un serial care a devenit printre preferatele mele de când am început să citesc seria. 
B1064C4
Ce puteți găsi pe site? Orice îți dorește inima, de la suporturi de lumânărifigurineplăci de perete create din polirășină turnată la rece și sculptate cu foarte mare măiestrie, bijuterii realizate din aliaj staniu-cupru de cea mai bună calitate, conform normelor Europene, caseteceasurijurnale, chiar și arme decorative, toate având teme fantasy.
Și pentru că vreau să vă arăt și vouă cât de deosebit este acest site o să organizez împreună cu cei de la FanDecor un concurs pentru iubitorii literaturii și a decorului fantasy la care vom oferi un suport lateral de cărți - book end - Gardienii Osemintelor precum cel din imagine.
Sper din suflet să vă placă și o să revin curând cu o nouă postare unde o să primiți toate detaliile pentru a vă înscrie la acest concurs. 
Pentru mai multe informații și imagini puteți intra pe pagina de Facebook și pe canalul de Youtube.
Nu uitați să-mi spuneți părerile voastre despre site. Sunt foarte curioasă ce obiecte decorative v-ați achiziționa.
V-am pupat! 

sâmbătă, 5 decembrie 2015

Interviu cu IvTriss (Wattpad)




Bună dragilor! Am revenit cu un nou interviu special, de data aceasta o tânără care scrie poezii pe Wattpad. Vă invit să citiți interviul realizat împreună pentru a afla mai multe, dar și poeziile publicate de ea. Enjoy!

1. Bună! Spune-mi cum te numești și cum ești cunoscută online/ pe Wattpad pentru cititorii tăi.
Hello! Cu toate că mi-am cam divulgat până acum identitatea de scriitor, prefer să mă cunoașteți doar sub pseudonimul IvTriss.

2. Câteva lucruri despre tine ca persoană și ca tânără scriitoare. Ce te definește, ce te face specială?
Nu mă consider ca fiind o scriitoare, ci mai precis o simplă fată visătoare care mereu își îneacă gândurile și inspirația în creație. Cel mai probabil mă definește scrisul, iar specială mă face modul meu de a trăi și de a scrie.

3. Am văzut că scrii poezii pe Wattpad. De cât timp scrii?
E adevărat, îmi place mult să îmi extenuez inspirația în poezii și apoi să le public lumii întregi. Nu prea cu mult timp în urmă, am simțit un sentiment aparte, care îmi inspiră o încredere nemaipomenită. Încercând să exprim acea stare a mea, am descoperit că scriu poezii, creez artă. O artă proprie care ieșea din sufletul meu, care îmi exprimă profund stările spirituale și care mă conducea spre o nouă lume, un nou refugiu. Astfel poezia și creația au format un nou tărâm în sufletul meu. Un meleag în care mă refugiez de fiecare dată când am prilejul și inspirația potrivită.

4. Ce te inspiră atunci când scrii? Ce poeți îți plac?
De multe ori găsesc idei și inspirație în propria-mi inimă, nu am ceva aparte care să mă inspire. Tot de ce am nevoie este de o foaie și un pix, prietenii mei de viață. De obicei scriu poeziile seara când e deja întuneric beznă, prefer să privesc felinarul singuratic din colțul străzii…probabil și el este o sursă de inspirație. Poeții care mă impresionează sunt cei romantici ca și Eminescu sau cei monotoni și singuratici ca Bacovia.

5. Când ți-ai dat seama că ai o pasiune pentru scris? Scrii și altceva decât poezii?
Această pasiune a apărut treptat, fiind o sursă de liniște interioară și de relaxare. Desigur că și orice persoană pasionată de scris, încerc să creez și povestiri scurte sau eseuri, dar am o mare înclinație și plăcere pentru poezii.

6. Cum te-a ajutat faptul că ai publicat creațiile tale pe Wattpad? Regreți această experiență?
Publicând poezii pe Wattpad, am început să am mai multă încredere în sine și în propriile forțe. Pentru mine o mare importanță au și părerile celor din jur, din acest motiv Wattpad-ul și cititorii mei mi-au oferit o mare plăcere de a afla gândurile și părerile lor despre cărțile și creațiile mele. Niciodată nu aș putea regreta existența contului meu de Wattpad deoarece este o experiență inedită și o sursă de îmbunătățire a propriilor calități și a propriei personalități.

7. Cum se desfășoară o zi de-a ta, în plină creație? Ce te motivează să scrii?
După cum am mai zis, creația pentru mine este o lume paralelă în care îmi expun fără sfială gândurile și dorințele. Orice zi pentru mine este diferită și niciodată nu mă trezesc cu gândul că voi scrie ceva sau voi publica vreo poezie. Mereu încerc să asociez scrisul cu ceva important pentru mine, ceva fără de care eu aș fi o simplă ființă fără sentimente sau emoții. Scrisul pentru mine este ca și aerul, este o sursă de viață, o sursă de existență, care îmi oferă confort printre persoane. Fără de el aș trai doar pentru a folosi oxigenul în zadar.

8. Care sunt planurile tale pentru viitor, următorii pași? Ceva proiecte noi?
Am câteva dorințe și idei pentru viitor, sper că vor fi la fel de apreciate de ceilalți și sper să nu dau greș cu începerea unei noi creații. Nu ofer mai multe detalii, prefer să rămână o taină.

9. Câteva cuvinte pentru cititorii blogului meu.
În primul rând vreau să mulțumesc pentru acest minunat interviu, pentru timpul petrecut alături de mine. Aș fi mai mult decât încântată dacă veți trece cu ochii și peste cărțile mele. Vă aștept cu noi păreri. Sunteți speciali și contați mult pentru mine. Vă mulțumesc din suflet pentru amabilitate și pentru primirea călduroasă pe care mi-ați acordat-o în timpul acestui minunat interviu.

Unboxing Editura Epica #3



Am primit un nou colet de la Editura Epica! Oare ce am primit? Haideți să vedem împreună. Enjoy! :D Kisses!

joi, 3 decembrie 2015

Vampirul de pe Strada Sforii de Sergiu Someșan - Recenzie

Vampirul de pe Strada Sforii
Synopsis:
O serie de crime bizare zguduie din temelii liniștea Brașovului. Una după alta, trei tinere fete sunt ucise în centrul orașului, pe Strada Sforii, cea mai îngustă stradelă din estul Europei. Toate au fost omorâte în același fel: mușcate de gât și abandonate pe stradă. Cât erau în viață, pe cele trei fete le lega un singur punct comun: toate fuseseră virgine. Să fie vorba de un vampir? Sau este mâna unui ucigaș cu sânge rece care se ascunde sub masca unui vampir pentru a încurca urmele ce duc spre el? Criminaliștii din Brașov, ajutați de un ciudat trio de detectivi veniți din București, vor încerca din răsputeri să dea de capătul acestor întâmplări misterioase. Dacă vor izbuti sau nu, veți afla citind una din cele mai complexe narațiuni polițiste scrise la noi în ultimele decenii!
Părerea mea:
Acum câteva luni am primit un colet plin de cărți de la autorul Sergiu Someșan (Mulțumesc frumos! :D) și printre acestea am găsit și Vampirul de pe Strada Sforii, cea mai recentă publicație a dumnealui. A fost necesar pentru mine să încep cu aceasta, deoarece m-a intrigat subiectul abordat, iar coperta a constituit un imbold important. Nu vi se pare minunată?
Cartea se încadrează în genul polițist și are la bază niște crime ciudate ce se petrec în Brașov, pe celebra Stradă a Sforii. Aceste crime sunt ciudate prin particularitatea victimelor, care sunt fete tinere, virgine, golite de sânge. Este de la sine înțeles de ce criminalul este comparat cu un vampir, mai ales când acestea prezintă urme de mușcături la nivelul gâtului, iar indiciile nu se încheie aici. 
Pornim astfel pe urmele criminalului împreună cu subinspectorul Dăciulescu Alina, comisarul Câmpeanu și echipa lor, care împart sarcinile pentru a rezolva cazul cât mai repede. Aflăm din ce în ce mai multe despre victime, dar și despre obiectele găsite la locul crimei, obiecte care ar trebui să ne învețe mai multe despre creatorul lor. 
Pe lângă echipa de la Brașov de specialiști veniți pentru elucidarea misterului, intră în acțiune trio-ul de la București: Pisica, Malamutul și Spiridon, care au un rol important prin metodele lor nu tocmai convenționale. Pisica și Malamutul au fost personajele mele preferate, atât pentru utilitatea lor ca echipă, cât și ca individualități.  
Mi-a plăcut mult acțiunea în sine și felul în care indiciile sunt puse la final cap la cap, fiindcă am fost plăcut surprinsă. Deși nu am citit decât o carte a Agathei Christi vreau să spun că mi s-au părut asemănătoare cele două stiluri de scris, ceea ce m-a bucurat. De asemenea, am apreciat mult locurile descrise în carte, din moment ce sunt din Brașov și îmi sunt cunoscute. Uneori am avut impresia că evenimentele au avut loc cu adevărat, iar cei apropiați m-au tot întrebat dacă se bazează pe fapte reale. :D

Singurul lucru pe care mi l-am dorit la final a fost încă vreo 50-100 pagini, deoarece nu voiam să părăsesc acest univers cunoscut, dar în același timp plin de mister. Cu siguranță aș mai citi alte aventuri ale trio-ului și sper că voi avea această ocazie!  
Vă recomand cu drag cartea și vă invit și pe voi să descoperiți criminalul și să aflați dacă este vampir sau nu. :P
Nota mea:
Note
4,5 fluturași din 5
Recenzie video: 

Despre Sergiu Someșan:
Sergiu Somesan s-a născut pe 8 decembrie 1954 în orașul Reghin, Județul Mureș, România.
A urmat școala primară în Teaca, județul Bistrița-Năsăud și în Codlea, județul Brașov. Liceul l-a început în Codlea și l-a terminat la Petroșani, unde a urmat trei ani cursurile Institutului de Mine din Petroșani.
Între 1972 și 1990 a ocupat mai multe funcții, în cele mai diverse domenii: – topograf la Mina Dalja în Petroșani , merceolog, tehnician, armurier, electronist, instructor la un club de radioamantori, profesor suplinitor (limba și literatura Română), director la Casa de Cultura a Sindicatelor din Codlea. Sergiu Someșan afirmă despre această perioadă a vieții sale ca fiind foarte importantă în formarea sa ca scriitor și că în proza sa se regăsește experiența acumulată în acești ani “de căutare”.
Din 1990 până în anul 2000 a ocupat mai multe funcții în administrația publică locală, în cadrul Primăriei Municipiului Codlea.

marți, 1 decembrie 2015

Book Haul de toamnă | 2015


Bună dragilor! Vreau să vă mulțumesc pentru surpriza minunată de a aduna 1000 de prieteni pe canalul meu, de aceea mi-am propus să postez clipul pregătit mai devreme. 
Vă invit să vedeți ce cărți am mai primit și cumpărat în ultimul timp. Nu am inclus și cărțile de la ART deoarece nu le aveam la mine, dar le puteți găsi în clipul acesta:
Pupici.